Romania News::Stiri si actualitate româneasca

Intr-o conferinta de presa tinuta ieri, 21 martie 2010, la sediul Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries - aflat in cea de 69-a zi de greva foamei - a declarat ca sunt probe evidente din care reiese faptul ca Ion Iliescu a ordonat distributirea de armament si munitie la armata, securitate si persoanelor civile in timpul evenimentelor din decembrie 1989.

In declaratia unui martor, prezentata in cadrul conferintei de presa, se arata:

“Dupa lansarea primului atac asupra Televiziunii, am distribuit pe baza de semnatura armament si munitie unor cadre militare din MApN si Ministerul de Interne precum si unor persoane civile carora le-am retinut documentele de legitimare.
Distribuirea armamentului s-a facut la apelul domnului Ion Iliescu. Au fost de fata, si pot confirma cele spuse de mine, domnul Petre Constantin, Mihai Lupoi, Rosoga Vladimir, Negruti Paul, colonelul Tache Sorin, maior Serban, domnul Alexandru Stark, avocatul Opait si alti membri ai Consiliului Frontului Salvarii Nationale”.

Marturia face parte din volumul 12 “Rapoarte Cadre” al Ministerului de Interne, recent declasificat printr-o Hotarare a Guvernului.

La randul sau, avocatul Asociatiei 21 Decembrie, Ionut Matei, a spus ca filele care contineau aceasta declaratie nu se regaseau in copia initiala transmisa de Parchetul General si ca, in urma verificarilor, a cerut sa i se dea o copie a acestor acte.

“Avem documente (v. video) care dovedesc faptul că, la ordinul domnului Ion Iliescu, s-a deblocat o cantitate de 13 milioane de gloanţe, ce au fost date atât cadrelor militare dar şi către civili, ce au fost trase în perioada 22-27 decembrie 1989. Calculând şi celelalte zile şi estimând cât s-a tras în toate oraşele implicate activ în revoluţie, putem spune că autorităţile de atunci au pregătit câte un glonte pentru fiecare cetăţean al acestei ţări, de la sugari până la cei bătrâni”, a afirmat Mărieş.

Potrivit documentelor prezentate de Asociaţie reiese că “în perioada 22.12.1989 – 27.12.1989 în comandamentele şi unităţile subordonate s-au consumat pe timpul acţiunilor de luptă, împotriva bandelor teroriste, 230.802 cartuşe, 16 lovituri de A.G 7 şi 63 grenade de mână. În întreaga armată s-au consumat în această perioadă următoarele cantităţi de muniţie: 12.632.670 cartuşe de diferite tipuri, 666 lovituri pentru A.G 7, 58 lovituri A.G 9 , 3008 proiectile antiaeriere, 221 lovituri pentru tunuri de 100 mm de pe tanc, 1.162 grenade de mână, 36 bombe de 82 mm, 2 proiectile antitanc 85 mm şi 11 grenade antitanc”.

Potrivit lui Mărieş, noile informaţii descoperite după studierea actelor din dosarul Revoluţiei l-au determinat să facă o completare la plângerea depusă iniţial, în care îi acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu şi pe fostul premier Petre Roman de trădare de ţară şi subminarea economiei naţionale.

“O să fac o completare la plângerea depusă în 2004 la Parchetul General, în baza căreia s-a redeschis dosarul 97/P/1990, unde o să adaug un nou capăt de acuzare, respectiv trădare de ţară şi subminarea economiei naţionale, împotriva lui Ion Iliescu şi Petre Roman. În acuzaţiile mele mă bazez pe ce ştiu doi oameni foarte importanţi: Cornel Dinu, care a fost prieten cu Iliescu, şi Sergiu Nicolaescu, dar mai sunt şi declaraţii şi filme, astea nu se pierd”, a spus preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie.

Astazi, intr-un comunicat de presa publicat pe site-ul Asociatiei, citind agentia Agerpres, avocatul Antonie Popescu s-a adresat Procurorului general Laura Codruţa Kovesi si Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitind urgentarea copierii dosarului "Mineriada - iunie 1990".

"Vă solicităm intervenţia pentru a fi înlăturate toate obstacolele din calea unei rapide copieri şi predări a dosarului, având în vedere că dl Mărieş a anunţat că nu va ieşi din greva foamei până la predarea integrală a copiilor dosarelor interne de instrucţie penală privind Revoluţia şi Mineriada, potrivit dispoziţiei şi practicii CEDO.

După Precedentul nefast cu întârzierea predării dosarului Revoluţiei, sperăm că nu vor apărea aceleaşi obstacole…"

VIDEO: Conferinta de presa din 21 martie 2010

Un număr de 40 de organizaţii non-guvernamentale şi sindicale i-au cerut, luni, ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să propună revocarea din funcţii a prim-adjunctului procurorului general al României, Tiberiu Niţu, a şefului Secţiei Parchetelor Militare, Ion Vasilache, şi şefului secţiei Urmărire Penală şi Criminalistică, Marius Iacob, pentru ‘management deficitar’ în anchetele privind Revoluţia română şi Mineriada din iunie 1990, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de asociaţii şi remisă presei de Asociaţia 21 Decembrie 1989.

Organizaţiile, printre care Asociaţia 21 Decembrie 1989, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Federaţia sindicală ‘Solidaritatea – Virgil Săhleanu’ a siderurgiştilor din România, anunţă că vor solicita şi cercetarea penală ‘a reprezentanţilor aşa-zisei justiţii, pentru favorizarea criminalilor prin tergiversarea deliberată a aflării adevărului’.

‘Având în vedere managementul deficitar în gestionarea şi administrarea actului justiţiei, tergiversarea deliberată a aflării adevărului referitor la genocidul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990, precum şi ‘finalizarea’ unora din aceste dosare prin neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, vă cerem să propuneţi revocarea din funcţie a următoarelor persoane: Tiberiu Niţu – prim-adjunct al procurorului general, Ion Vasilache – şeful Secţiei Parchetelor Militare, Marius Iacob – şeful secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică’, se arată în scrisoarea deschisă.

În plus, organizaţiile semnatare au atras atenţia preşedintelui Traian Băsescu, premierului Emil Boc şi procurorului general Laura Codruţa Kovesi că faptele criminale de la Revoluţie se vor prescrie în următorii doi ani, în mandatele lor, dacă nu vor acţiona pentru soluţionarea cazurilor.

Dupa cum se stie, Teodor Maries se afla in greva foamei inca din 12 ianuarie a.c., in semn de protest pentru tergiversarea de catre Justitia din România a solutionarii dosarelor Revolutiei din decembrie 1989.

Protestul va continua incepand de astazi si in fata Ministerului Justitiei.

sursa: Asociatia 21 Decembrie 1989

Zeci de studenţii au îmbrăcat astăzi, la sediul Asociaţiei „21 decembrie 1989”, tricouri negre inscripţionate cu „Adevărul 13-15 iunie 1990“ şi au cerut autorităţilor să „elibereze” Dosarul Mineriadei, scrie ziarul Adevarul.

Studenţii din toată ţara se reunesc reunesc în aceste zile la Bucureşti la Forumul Organizaţiilor Studenţeşti din România. Astăzi, ei au venit la sediul Asociaţiei să comemoreze evenimentele din iunie 1990, iar apoi au depus garoafe la uşa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde Dosarul Mineriadei este blocat, şi la kilometrul 0 din Piaţa Universităţii.

Studentii depun flori la KM 0 - Zona Libera de neocomunism - din Piata Universitatii, Bucuresti

Cu o zi inainte, Asociatia 21 Decembrie a publicat pe site-ul sau urmatorul COMUNICAT:

Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania, alaturi de Seniorii Ligii Studentilor si in colaborare cu Asociatia 21 Decembrie 1989 – va invita vineri 26 februarie 2010, la ora 10:30, la sediul Asociatiei din str. Batistei, nr.24A, sector 2, la o conferinta de presa extraordinara.

Tema abordata va fi : In amintirea victimelor din 13-15 iunie 1990 din Piata Universitatii, cerem eliberarea unei copii a Dosarului Mineriadei pentru a fi prezentata ca proba, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

La conferinta de presa vor fi prezenti peste 70 de lideri ai studentilor din intrega tara, care vor organiza o actiune in sprijinul aflarii Adevarului si in memoria studentilor victime ale tristului episod din 13-15 iunie 1990. Actiunea va avea loc la Inalta Curte de Casatie si Justitie(care se afla vis-a-vis de locatia conferintei de presa).

Situatia extrema in care se afla Dl. Teodor Maries- Presedintele asociatiei 21 Decembrie 1989, aflat in a 46-a zi de greva foamei, impune reactii responsabile ale Institutiilor Statului .

ANOSR este singura federatie studenteasca care are in structura organizatii studentesti ce au

participat la evenimentele din 1990. ANOSR nu isi uita istoria si originile! ANOSR este continuatorul miscarilor studentesti din 1990 si tocmai de aceea respecta tinerii si studentii care au avut curajul sa creada in DEMOCRATIE.

Noile generatii de studentii vin in sprijinul ADEVARULUI!

PRESEDINTE A.N.O.S.R.
Cezar Haj

VICEPRESEDINTE ASOCIATIA 21 DECEMBRIE 1989
Gabriel Hartopanu

Sapte echipe de graniceri moldoveni au inceput demolarea gardului de sarma ghimpata, amplasat pe frontiera dintre România si Republica Moldova, iar operatiunea este prevazuta sa se incheie pana la sfarsitul lunii martie, scrie ziarul România libera.

Gardul a fost instalat pe Prut de sovietici in 1940, iar o portiune de 80 de kilometri a ramas in preajma raioanelor Ungheni si Cantemir pana in ziua de azi, ca o relicva ruginita a trecutului.

(...)

In regiunea limitrofa zonei de frontiera de la Prut locuiesc peste 186.400 de basarabeni. Multi dintre locuitorii satelor de la granita au terenuri care se afla dincolo de sarma ghimpata, cum se intampla in satul Taxobeni. De doua ori pe zi, dimineata si seara, taranii din Taxobeni isi duc vitele la pascut dincolo de gardul de sarma ghimpata, trecand mai intai pe la pichetul de graniceri, unde un tanar inarmat le cauta numele pe o lista, apoi le deschide lacatul greu cu care e zavorata poarta de intrare in zona de dincolo de gard. Cu vaca de funie, acesti tarani trec de una dintre ultimele reminiscente fizice ale razboiului rece si patrund intr-un fel de "No man’s land", dincolo de care se afla, la cateva zeci de metri, Europa.
Acea Europa careia, geografic, ii apartin, dar de care ii desparte hazardul istoric, materializat in gardul ruginit de sarma ghimpata.

sursa: România libera

La 20 de ani de la izbucnirea revolutiei, fostul ambasador al Olandei in Romania, Coen Stork, a revenit la Bucuresti pentru cateva zile insotit de o echipa de jurnalisti olandezi de la emisiunea de televiziune Netwerk.

Coen Stork preluase postul sau diplomatic din Bucuresti in 1988, dupa ce anterior indeplinise aceeasi functie de ambasador in Cuba, Africa de Sud, precum si alte misiuni diplomatice in Vietnam, Paris, Madrid, Buenos Aires, Helsinki si Londra.

Fostul ambasador isi aminteste de primele surprize neplacute: o vizita facuta la "Casa Poporului" unde functionarii din birouri erau imbracati cu haine groase. Erau doar 14 grade in interior si oamenii trebuiau sa lucreze asa, in palton.
Apoi, mai tarziu, aceeasi oameni au fost vazuti aplaudand pe Ceausescu la Congresul Partidului din noiembrie 1989, doar cu o luna inainte de executia "iubitului lor conducator".

La 21 decembrie 1989, Ceausescu - care cu o seara inainte se-ntorsese dintr-o vizita oficiala facuta in Iran - a organizat un miting de adeziune pentru politica partidului si a conducatorului sau. Ca si in alte dati, populatia fusese adusa la manifestatie de catre organizatorii si activistii de partid din intreprinderile si institutiile bucurestene. Majoritatea participantilor purtau pancarte cu lozinci, tablourile "tovarasului si tovarasei" Ceausescu si fluturau steagurile rosii si tricolore. Piata Palatului din Bucuresti era plina. In timpul discursului, un zgomot urmat de strigate de panica il surprinde pe Ceausescu care se opreste din vorbit la jumatatea frazei... Cateva secunde nu-ntelege ce se-ntampla, indreptandu-si imediat pivirea nedumerita catre Ateneu, isi aminteste Coen Stork aratand spre locul cu pricina.
Acolo era Nica Leon care striga: "Ti-mi-soa-ra! Ti-mi-soa-ra!". Il stiam ca disident, spune fostul ambasador.
Din acel moment transmisia televizata se intrerupe, iar lumea fuge care-ncotro. Pe acoperisurile cladirilor din jur se puteau zari forte inarmate care supravegheau orice miscare din zona mitingului si imprejurimi.

Seara tarziu, dupa ora 10, continua sa relateze Stork, "am revenit in centru si-am vazut mii de manifestanti protestand in zona Inter si spre Dalles, majoritatea tineri; unii erau bandajati la cap, probabil fusesera raniti in timpul confruntarilor cu fortele regimului, altii erau transportati pe brate la spitalul de colo..." si fostul ambasador arata cu mana spre Spitalul Coltea.

A doua zi la pranz, elicopterul prezidential isi lua zborul de pe acoperisul cladirii Comitetului Central.

Cand s-a anuntat la radio Bucuresti fuga lui Ceausescu (22 decembrie 1989, n.r.), eram la ambasada americana. Cunoscusem vreo 6 disidenti din timpul regimului Ceausescu si unul dintre ei, Mircea Dinescu, locuia in apropriere. Il stiam bine, si-am plecat imediat spre locuinta sa. Cand am ajuns, am strigat inspre fereastra ca sa m-auda: "Ceausescu a fugit"!

Acum dupa 20 de ani, Stork ii face o scurta vizita lui Mircea Dinescu care povesteste: ...la auzul vocii, am iesit in curte si i-am vazut pe securistii care-mi supravegheau casa cum incercau sa-l impinga pe Stork inapoi spre masina cu care venise... Eram liber! Mi-am tras repede un pulover pe mine si-am iesit in strada, eu locuind undeva aproape de Televiziune. Un scriitor, Domokos Geza, m-a recunoscut si-a strigat catre cei din jur: "El e Mircea Dinescu, cel care vorbea la Europa Libera!" Atunci cativa tineri m-au luat pe sus, ridicandu-ma in aer de trei ori si m-au prins o singura data(!), cum s-ar spune... M-au urcat pe un tanc, mi-au pus un steag din ala-n mana si-am plecat cu ei spre televiziune...

Tot dupa aproape 20 de ani, Coen Stork, afla ca fosta lui secretara de la ambasada Olandei din Bucuresti, era informatoare a Securitatii.
Intrebata de reporter daca se simte vinovata fata de Stork ca a fost "turnatoare", Daniela Ghitescu, care vorbeste fluent olandeza, ii raspunde usor emotionata: "Vinovata nu, responsabila da! Pentru ca nu stiam ca fac ceva rau; eram convinsa ca fac bine, ceea ce fac. Si-n plus imi placea munca la ambasada."

Dupa 1990, Coen Stork a cerut sa aiba acces la propriul dosar, dar acesta nu i-a fost permis decat anul trecut, cand Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) i-a pus la dispozitie cele 6 volume. Circa 1500 de file s-au scris de catre umbra care l-a urmarit in acea vreme pe fostul ambasador.

Video Netwerk:
Inapoi in Bucuresti impreuna cu un martor ocular al Revolutiei române.
Terug naar Boekarest met een ooggetuige van de Roemeense revolutie